 |
In data de 16 mai 2014 scriam:
Pe un grup de suport in alaptare am fost provocata sa vorbesc despre nasterea Vioricai VBA2C
Ma gandeam ca am postat mesajul cu mult suflet, pe grupul nostru bbcenter, dupa ce m-am intors de la spital plina de gustul reusitei iar fetele care au vazut mica si razleata mea postare au preluat-o si au revolutionat lumea mamiceasca.
Am raspuns acolo si fac si aici un scurt rezumat, axandu-ma pe calitatea mea de privitor emotional, insa experienta povestita de mama are cu totul are semnificatie si o alta conotatie.
Noutatea este ca un medic a acceptat VBA2C? NU.
Asa cum spunea Adina Matei (mamica cu reusita nvdc in Constanta), pe acel grup, am avut si dupa trei cezariene, cumnata Cristina Diaconu (alta mamica cu reusita NVDC)
Uterul se reface dupa cezariene, iar prin supravegherea atenta a travaliului poate fi depistata din timp ruptura uterina. Aceasta este o varianta pur medicala pentru care multi medici refuza ideea, insa...
O vbac este grea in primul rand din punct de vedere emotional. Prima vbac din Isis, de acum patru ani, am scris-o in jurnalul Isis, apoi au venit multe femei crezand ca o pot avea numai daca medicul este de acord...si au avut acordul dar nu au reusit.
Apoi au nascut si femei care au reusit singure, dar intotdeauna l-au avut pe Dumnezeu intr-o relatie pozitiva si foarte apropiata, au avut un psihic antrenat pentru situatii de stres si o credinta pozitiva.
Daca veti intreba mamicile care au avut vbac vor spune ca nu e simplu. Si nu e. As spune ca, mai degraba, sa nu porniti la drum daca nu aveti garantata reusita, ma doare sufletul cand gasesc in saloane femei venite din departari crezand ca vor reusi, si totusi, intr-un punct ele cedeaza si se intreaba cu voie sau inconstient catre o alta cezariana.
Dezamagirea pe care o au femeile care au doua cezariene dupa incercari de nastere este foarte mare. Multe traiesc in continuare cu sentimentul de neputinta, declarat sau ascuns. Toate ma intreaba daca dupa doua cezariene pot naste totusi natural. Aceasta intrebare exprima atat de mult...
O vbac vine cu multa informare valabila, dar nu axata catre pericol si studii axate pe nereusita medicala, curs lamaze si doula.
In acest caz reusita este de 80%.
Stiu ca se practica sa se faca cursul cu altcineva si sa fie doula alta persoana. Colaborand cu colegele mele din Bucuresti care fac cursuri am fost rugata sa fiu doula pentru gravidele care nasteau in Constanta. Au fost cazuri cand s-au creat anumite situatii si gravida a renuntat. Relatia pe care eu o creez in timpul cursului este importanta pentru a cunoaste persoana, pentru a exersa anumite situatii, o consiliere amanuntita care ma va ajuta sa pot gestiona momentele cheie, emotioanale ale gravidei care naste. Daca nu sunt prezenta ca doula, ea are o pregatire temeinica fiindca in timpul cursului s'a exprimat, a descoperit frici, a sesizat anumite situatii in care poate pierde controlul. Toate acestea o ajuta.
O vbac o poti avea daca esti pregatit. Eu le recomand acum tuturor fetelor sa nu plece la drum fara curs, este ca si cum ai pleca la drum cu benzina fix pentru 2000 de km, intr-o tara straina, fara sa anticipezi ca te vei rataci. Ratacirea inseamna momentele de slabiciune pe care poate sa le aiba gravida si partenerul care este necesar sa stie aceeasi inforatie, sa aiba un plan de interventie in cazul in care situatia poate parea dificila. Ratacirea poate aduce cu sine o alta cezariana pe care o poti evita.
Ce fac concret eu: pregatesc gravida pentru mediul nasterii in care va fi ea, fiindca este esential si cand ma refer la mediu includ echipa si relatia cu ea.
Despre Viorica din Iasi, ea stia despre noi pe internet din povestile pe care le-am scris, a trimis email catre Isis si a luat legatura cu o buna prietena a ei care s-a mutat in Constanta si este din grupul BB Center, Diana. In felul acesta am aflat despre ea ca va veni in Constanta, dar in egala masura, am consiliat-o si prin email, acesta fiind directionat catre mine. A venit la consultatie la dr. Zaher si dr. Ciornei. Apoi am facut un modul de curs comasat, am adresat intrebari cheie pentru a o cunoaste, am stabilit un plan emotional, apoi am organizat un grup de suport cu mamicile care au nascut pentru a o ajuta sa cunoasca mai multe detalii.
Travaliul s-a declansat sambata noaptea, contractiile erau usoare, suportabile. Duminica noaptea au devenit dureroase si s-a internat, erau foarte dese la 5'3 minute, avea dilatatie doi. A stat internata cu aceste contractii care nu produceau dilatatie mai mult de 48 de ore, obosita, epuizata. In acest timp, eram cu alta graviduta in travaliu care era intr-un stadiu mai avansat (a nascut prin cezariana lotus dupa ce a ajuns la dilatatie 10, prima din Ro, alta poveste miraculoasa pentru mine si sunt atat de fericita!!!) si am simtit psihicul ei, am oferit cateva sfaturi.
Mamica extrem de puternica, determinata, stiam ca va reusi, avea multe experiente in viata in care reusise cu inversunare, singura, fara sprijinul celorlalti.
Marti la ora 18 m'a sunat ca are dilatatie 4 si ca este foarte obosita. Acesta este mesajul pe care-l stabilesc cu mamicile: sa ma sune daca simt ca au nevoie de un sfat, sprijin, este o directie pe care o dau, decat sa se indrepte catre o atitudine negativa, centrare pe pericol, le ofer aceasta solutie si impreuna gasim un mod de a depasi situatia.
Travaliul a evoluat repede, la 24 a nascut.
A fost lin, dar extrem de dureros, a fost calma si isi simtea trupul isi alegea pozitia, il avea pe sot alaturi, primea cate o aprobare sau confirmarea ca travaliul este bine din punct de vedere medical si bb este bine. A simtit singura nevoia de a impinge, mai repede decat ne asteptam, a impins spontan si uterul a ramas intact. A avut o ruptura mare de perineu datorita unei fragitati a tesutului, cat si vitezei de expluzie pe care nu a putut-o controla. A folosit pozitii favorabile de impingere.
Au fost situatii la sfarsitul travaliului cand bataile inimioarei cresteau pana la 150, insa Viorica a avut un psihic extraordinar si prin respiratie reusea sa le scada vazand cu ochii. Monitorizarea s-a facut intermitent. BB lusa s-a nascut putin buimaca, adica expulzia a grabit-o si mami nu a avut-o imediat pe piept fiindca se parea ca acele batai anuntasera o usoara oboseala a ei.
S-a intervenit imediat, aspiratie si oxigen si dupa o ora era la sanul mamei.
Cu mult drag am scris azi, in miez de noapte pentru voi,
Liliana Tudose
Ulterior povestea Vioricai a aparut pe unul dintre site-uri si a populat blogosfera
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu